Jack și vrejul de fasole

Jack și vrejul de fasole

după Joseph Jacobs


         Odată, o croitoreasă avea un băiat, pe nume Jack. El era muncitor şi îngrijea cu drag văcuţa şi grădina din spatele casei .
         Într-un an, nu plouase mai deloc şi nu crescuse nici un fir de iarbă. . . Hotărâseră să vândă vaca.
         Într-o bună dimineaţă, mama sa l-a trimis pe Jack la piaţă. Era nevoit să vândă vaca. L-a rugat să obţină un preţ bun. Jack plecă la târg cu sufletul greu. Pe drum, se întâlni cu un bătrân slab şi cu haine sărăcăcioase.
         - Unde duci vaca asta, băiete? întrebă bătrânul.
         - O duc la târg să o vând, căci nu avem cu ce să o hrănim.
         - Băiete, spuse bătrânul, dacă îmi dai vaca, îţi dau în schimb nişte fasole fermecate. Tu şi mama ta veţi scăpa de griji. Băiatul acceptă şi se întoarse acasă.
          Sărmana mamă, când auzi că au rămas şi fără bani şi fără vacă, îl trimise la culcare nemâncat. Aruncă pe geam boabele de fasole.

         Dimineaţa, când se trezi, Jack deschise fereastra. Nu-i venea să creadă ochilor. Peste noapte, în faţa geamului, fasolea crescuse până la cer. Voia să vadă până unde urcă fasolea. Urcă încet. Inima îi bătea tare. Pleca pe un tărâm necunoscut. 

         Jack urcă pe vrejul de fasole timp de vreo oră, până când, în sfârşit, dădu de un palat. Bătu la poartă şi ieşi o slujnică. Băiatul îi spuse că este lihnit de foame şi ar mânca ceva.
         - Te-aş ospăta cu plăcere, spuse femeia. Dar îmi este frică să nu te găsească stăpânul meu. Este un uriaş căruia îi place carnea de om.
         Deodată, totul se cutremură. Uriaşul cobora scările. Slujnica îl împinge pe Jack într-o magazie cu mâncare. Stăpânul intră furios în cameră şi zise:
         - Simt miros de carne proaspătă de om ! Cine a intrat în casa mea ?
         - Nu a intrat nimeni, stăpâne! răspunse slujnica speriată. Mâncarea pe care ţi-am pregătit-o miroase aşa.
         Uriaşul căută peste tot, dar nu găsi nimic. Se puse la masă şi mâncă: trei pulpe de vacă, două gâşte şi un porc. După ce termină de mâncat, bău un butoi cu vin. Ceru de la servitoare sacul cu bani şi îi numără. Într-un târziu, adormi cu capul pe masă, sforăind puternic.
         Jack ieşi tiptil din magazie, puse banii în sac şi porni încet spre uşă. Însă, tocmai atunci când trecu pragul, sacul lovi tocul uşii şi făcu zgomot. Uriașul s-a trezit și nu i-a trebuit mult timp sa-și dea seama că fusese jefuit. Acesta porni în urmărirea băiatului imediat.Își luă bâta din cui ca să-l învețe minte pe hoțul care îndrăznise să-i fure banii.

         Chiar dacă sacul de bani era greu, Jack alerga de mâncând pământul pe de-o parte de frica uriașului iar pe altă parte cu gândul la bucuria pe care i-o va face mamei sale scăpând-o de sărăcie.

          Uriașul putea să alerge repede pentru că pașii lui erau mari dar Jack se gândise și la asta. Îi legase șiretele de la bocanci. După câțiva pași acesta se prăbuși . În acest fel băiatul a avut timp să ajungă la vrejul de fasole și să-și dea drumul să alunece pe el.

           Acasă mama lui Jack era îngrijorată că băiatul dispăruse.Ea a auzit că cineva o striga de sus.  Băiatul tocmai ajunse cu picioarele pe pământ. Strigă la mama lui să-i aducă un topor cu care reteză vrejul de fasole. Uriașul nu a mai avut timp să se salveze și se prăbuși cu fasole cu tot. În locul unde a căzut s-a format o groapă uriașă .

          Jack și mama lui s-au îmbrățișat fericiți și au promis că vor avea grijă unul de altul până la adânci bătrâneți. Din acel moment nu au mai dus grijă de nimic și au mai ajutat și alți oameni săraci din ținut fiind recunoscători lui Dumnezeu pentru norocul care a dat peste ei.        

 Fișele de lucru sunt realizate de înv. Florin Chiribuță